Baneasa Trail Race 2012

Iata ca a trecut si BTR 2012 si am ramas cu frumoase impresii si cu tristeti pe de alta parte. Dar sa urmarim firul narativ al intamplarilor.

Ma simteam in forma de data asta si am asteptat aceasta competitie ca un fel de incheiere a sezonului competitional, ma asteptam la mai mult insa nu avea sa fie.

Iata ca vine si ziua mult asteptata si ne gaseste cu toate antrenamente efectuate si cu echipamentul pregatit. Si cum o noua piesa a intrat de curand in lista echipamentului de competitie zic sa o testam. Este vorba despre jambierii de compresie de la COMPRESSPORT.

Si cum cel mai bun test este cel personal ma decid sa alerg cu ei. Asa ca zis si facut ii trag pe mine si cu oarece dubii si griji imi zic ca voi vedea eu daca si acest nou accesoriu se va dovedi folositor sau e doar o chestie de marketing. Surpriza avea sa fie de proportii, nici cea mai mica durere dupa o cursa de mai bine de 17 km datorata unei intamplari “nefericite” cum vom vedea incontinuare. Tin sa multumesc Geaninei si lui Alin pentru distribuirea acestui produs atat de util, iar celor care inca nu l-au testat le pot spune ca nici nu stiu ce pierd.

Ultimele minute inainte de start ma gasesc alaturi de Costin un prieten pe care l-am cunoscut intr-o tura de fotografie organizata de mine si care pe langa stilul fotografic pe care si l-a imbunatatit considerabil si-a descoperit si o noua pasiune: alergatul pe care o face ca un profesionist. Sincere felicitari Costin.

Lumea este nerabdatoare si astepta startul mai ales ca afara temperaturile nu sunt atat de prietenoase.

Curand numaratoarea inversa se aude si emotiile de inceput ale fiecarei curse ne cuprind.

Curand tot plutonul de alergatori se pune in miscare si cu mare atentie la zapada inghetata plecam in cursa.

Fac o prima greseala si anume raman mai in spatele plutonului si asta va contibui la esecul intregii curse. Dar orice greseala este menita spre a aduce invataminte.

Alf care m-a asteptat nerabdator la linia de sosire.

Dupa o cursa de mai bine de 8 km in care am alergat foarte bine fata de ritmul meu din cursele anterioare. Adica undeva la 38 de minute, mai bine decat multumitor pentru nivelul meu de acum se va produce intamplarea care va anula dreptul la un rezultat mai bun. Traseul a fost bine marcat pana la un punct unde un arbitru cu zoom 70-200 imi spune parca prevestitor: “daca iesi ultimul sa stii ca dai o bere ! :)” Nu il iau in seama si stiu ca asa ceva nu se poate intampla mai ales ca sunt foarte aproape de plutonul fruntas si imi continui drumul dupa ce imi spune in graba directia de urmat. Apoi am avut o bucata in care am alergat singur fiind situat undeva intre plutonul fruntas si cel din spate. Ajung rapid prin mai multe puncte de control intr-un drum forestier foarte larg unde in viteza nu vad marcajul si intreb arbitrul din acel post daca este spre dreapta si fara sa se intoarca imi spune ca da. Aici se va rupe filmul. Alerg ceva vreme si nu mai vad marcajul si imi spun ca ceva nu este in regula. Deja ceasul imi arata ca trebuia sa fi terminat demult. Din intamplare ma intalnesc cu un grup de arbitri si ajung la concluzia ca am gresit traseul. Hotaram rapid ce este de facut si ma intorc in graba cu unul dintre arbirtii care alearga in fata mea sa iesim inapoi in traseul corect. Desi stiu ca nu mai am nicio sansa ma incapatanez sa termin cursa intr-un timp cat mai bun. Curand ajungem inapoi in traseul marcat intr-o zona in care nu ajunsesem inca si apoi fug in graba spre linia de sosire. Curand vad ca mai am 1 km pana la finish insa pe ceasul meu am 16.2 km deci mai bine de 6 km de ratacire. Curand ajung in ultima portiune unde deja lumea se pregatea de plecare si care nici nu stia de patania mea. Aici noroc ca mai sunt cativa participanti la masini care imi spun ca trebuie sa mai fac si o tura de parc pana la linia de sosire. Desi puteam sa o scurtez lejer fara sa ma vada absolut nimeni stiu ca nu sunt un trisor si pentru mine mai important este sa ajung la finish in mod sportiv decat timpul sau locul din clasament.

Curand trec linia de finish si primesc rasplata efortului depus – medalia de finisher. Ceasul meu arata 17.25 km si timpul 1:38 minute. Cred ca ma puteam baga sa un semimataraton deja !!! :)

Nu am terminat ultimul desi am alergat o cursa aproape dubla.

Frumoasa medalie si un tricou in conserva care va va sta sub bradul de Craciun. Multumesc Lucian pentru cadou sunt curios cat de bucuros va fi Alexandru cand va veda surpriza care il asteapta sub brad. Desi nu a ajuns cu mine la cursa a ajuns in semifinalele concursului de DEBATE pe tara organizat la Bucuresti in acceasi zi. Felicitari Alex ! :)
Ca si concluzie a fost o competitie organizata destul de bine si intr-un loc plin de farmec. Desi nu stiu a cui a fost greseala stiu sigur ca la anul voi fi din nou prezent la linia de start.

A fost un an frumos cu bune si cu rele in care antrenamentul s-a acumulat pe zi ce trecea iar experienta de azi ma indreptateste sa spun ca nu a fost in zadar tot acest efort de pana acum.
Si ca un fel de rezumat al ultimul an in care m-am intors din nou la alergare puteti vedea trofeele obtinute. Este mult este putin, nu stiu insa cu siguranta stiu ca 2013 se anunta de acum un an plin de concursuri unde voi fi prezent.

Sarbatori fericite si sa ne vedem cu bine la competitiile din 2013 !

10, 9, 8 ….. START

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Digg This
Reddit This
Stumble Now!
Buzz This
Vote on DZone
Share on Facebook
Bookmark this on Delicious
Kick It on DotNetKicks.com
Shout it
Share on LinkedIn
Bookmark this on Technorati
Post on Twitter
Google Buzz (aka. Google Reader)

Leave a Reply

Comment Spam Protection by WP-SpamFree

Copyright © 2017 Andrei Dudescu